Calea Dorobanților

Calea Dorobanților
Caracteristici
LocalitateBucurești
Sector1
ÎnceputPiața Alexandru Lahovari
SfârșitPiața Charles de Gaulle
Lungime2600 m
Importanță socială
Denumire din1878
Denumire în cinsteaTrupelor de dorobanți
Note
Modifică text Consultați documentația formatului

Calea Dorobanților (cunoscută și sub numele de Calea Dorobanți, și în trecut ca Ulița Herăstrăului) se află în sectorul 1 și este una din cele mai importante artere din municipiul București. Se întinde din Piața Alexandru Lahovari (de lângă Piața Romană) până la Piața Charles de Gaulle și are o lungime de 2.600 de metri.[1]

Istoric

Calea Dorobanților este una dintre cele mai vechi străzi din București. Face parte din rețeaua de bulevarde din prima jumătate a secolului 20. Zona din jurul străzii a fost concepută și construită de la bun început pentru a forma un cartier exclusivist. Numele străzii a fost dat în anul 1878 în amintirea trupelor de dorobanți care au luptat la Plevna, Vidin și Grivița în cadrul Războiului de Independență al României.[2]

Clădiri importante

În partea dintre Piața Alexandru Lahovari și intersecția cu Șoseaua Ștefan cel Mare, există mai multe case Beaux-Arts cu grădini, un fel de mici palate. Respectivele case ilustrează gusturile în schimbare ale elitei bucureștene de la sfârșitul secolului 19 și începutul secolului 20. Unele dintre ele sunt pe Lista Monumentelor Istorice.[3]

  • Casa Assan (Piața Alexandru Lahovari nr. 1), de Ion D. Berindey, 1906-1914[4]
    Casa Assan (Piața Alexandru Lahovari nr. 1), de Ion D. Berindey, 1906-1914[4]
  • Casa Maria Lahovary (Calea Dorobanților nr. 39), de Louis Blanc, 1889[5]
    Casa Maria Lahovary (Calea Dorobanților nr. 39), de Louis Blanc, 1889[5]
  • Casa Constantin I. C. Brătianu (Calea Dorobanților nr. 16), de Petre Antonescu, 1914[6]
    Casa Constantin I. C. Brătianu (Calea Dorobanților nr. 16), de Petre Antonescu, 1914[6]
  • Casa Nicolae T. Filitti/Nae Filitis (Calea Dorobanților nr. 18), de Ernest Doneaud, c.1910[7]
    Casa Nicolae T. Filitti/Nae Filitis (Calea Dorobanților nr. 18), de Ernest Doneaud, c.1910[7]
  • Fosta proprietate Ionescu, în prezent Ambasada Serbiei (Calea Dorobanților nr. 34), arhitect necunoscut, înainte de 1896[8]
    Fosta proprietate Ionescu, în prezent Ambasada Serbiei (Calea Dorobanților nr. 34), arhitect necunoscut, înainte de 1896[8]
  • Blocul Zodiac (Calea Dorobanților nr. 36-40), de Radu Dudescu, Mircea Marinescu (arhitecți), Emil Prager (inginer constructor) și Constantin Baraschi (sculptorul semnelor zodiacale), 1940[9]
    Blocul Zodiac (Calea Dorobanților nr. 36-40), de Radu Dudescu, Mircea Marinescu (arhitecți), Emil Prager (inginer constructor) și Constantin Baraschi (sculptorul semnelor zodiacale), 1940[9]
  • Casa Lorenți (Calea Dorobanților nr. 54), arhitect necunoscut, W. Brand (constructor), 1907[10]
    Casa Lorenți (Calea Dorobanților nr. 54), arhitect necunoscut, W. Brand (constructor), 1907[10]
  • Casa Slătineanu (Calea Dorobanților nr. 60), de Paul Louis Albert Galeron, 1884[11]
    Casa Slătineanu (Calea Dorobanților nr. 60), de Paul Louis Albert Galeron, 1884[11]
  • Casa Petre P. Carp (Calea Dorobanților nr. 72), de Paul Gottereau, 1893[12]
    Casa Petre P. Carp (Calea Dorobanților nr. 72), de Paul Gottereau, 1893[12]

Note

  1. ^ Calea Dorobanților pe hartă, www.openstreetmap.org, accesat la 25 octombrie 2014
  2. ^ „Dorobanți” - ghid.imopedia.ro, accesat la 25 octombrie 2014
  3. ^ Popescu, Alexandru (). Casele și Palatele Bucureștilor. Editura Cetatea de Scaun. p. 214. ISBN 978-606-537-382-2. 
  4. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 82. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  5. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 82. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  6. ^ Mariana Celac, Octavian Carabela and Marius Marcu-Lapadat (). Bucharest Architecture - an annotated guide (în engleză). Ordinul Arhitecților din România. p. 82. ISBN 978-973-0-23884-6. 
  7. ^ Marinache, Oana (). Ernest Donaud - visul liniei. Editura Istoria Artei. p. 79. ISBN 978-606-94042-8-7. 
  8. ^ Cezara Mucenic. „Casa Slătineanu din Calea Dorobanților” (PDF). orasulluibucur.blogspot.com. Accesat în . 
  9. ^ Popescu, Alexandru (). Casele și Palatele Bucureștilor. Editura Cetatea de Scaun. p. 202. ISBN 978-606-537-382-2. 
  10. ^ Cezara Mucenic. „Casa Slătineanu din Calea Dorobanților” (PDF). orasulluibucur.blogspot.com. Accesat în . 
  11. ^ Cezara Mucenic. „Casa Slătineanu din Calea Dorobanților” (PDF). orasulluibucur.blogspot.com. Accesat în . 
  12. ^ Marinache, Oana (). Paul Gottereau (în engleză). Editura Istoria Artei. p. 156. ISBN 978-606-8839-09-7. 

Legături externe

Materiale media legate de Calea Dorobanților la Wikimedia Commons


v • d • m
București
Cartiere
1 Mai  • 13 Septembrie  • Andronache  • Apărătorii Patriei  • Aviatorilor  • Aviației  • Baicului  • Balta Albă  • Băneasa  • Berceni  • Brâncuși  • Bucureștii Noi  • Centrul Civic  • Centrul istoric  • Chitila  • Cioplea  • Colentina  • Costeasca  • Cotroceni  • Crângași  • Dămăroaia  • Dealul Spirii  • Domenii  • Dorobanți  • Dristor  • Drumul Taberei  • Dudești  • Ferentari  • Floreasca  • Gara de Nord  • Ghencea  • Giulești  • Giurgiului  • Grivița  • Grozăvești  • Iancului  • Industriilor  • Ion Creangă  • Măgurele  • Mihai Bravu  • Militari  • Moșilor  • Muncii  • Obor  • Olteniței  • Ozana  • Pajura  • Pantelimon  • Primăverii  • Rahova  • Regie  • Romană  • Sălăjan  • Ștefan cel Mare  • Tei  • Teiul Doamnei  • Tei Toboc  • Timpuri Noi  • Tineretului  • Titan  • Toporași  • Trapezului  • Unirii  • Vatra Luminoasă  • Văcărești  • Victoriei  • Vitan
 Stema Bucureştiului
Principalele
străzi și piețe
 Acest articol despre o stradă din București este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !