Clorură de sodiu
| Clorură de sodiu | |
 Cristale de sare marină | |
 Structura cristalină | |
| Denumiri | |
|---|---|
| Alte denumiri | Clorură de natriu, sare de bucătărie, halit, sare gemă, aurul alb |
| Identificare | |
SMILES [Na+].[Cl-][1]  | |
| Număr CAS | 7647-14-5 |
| ChEMBL | CHEMBL1200574 |
| PubChem CID | 5234 |
| Informații generale | |
| Formulă chimică | NaCl |
| Aspect | masă solidă, cristalizată, de culoare albă, higroscopică |
| Masă molară | 58,44 g/mol |
| Proprietăți | |
| Densitate | 2,165 g/cm−3 |
| Starea de agregare | solidă |
| Punct de topire | 801 °C, 1074 K, 1474 °F |
| Punct de fierbere | 1413 °C, 1686 K, 2575 °F |
| Solubilitate | foarte bună în apă (359 g L−1), în amoniac (21,5 g L−1) și în metanol (14,9 g L−1) |
| Structură cristalină | cristale cubice |
| Anion | clor |
| Cation | sodiu |
| Duritate (Scara Mohs) | 2 1/2 |
| Indice de refracție(nD) | 1,544202 |
| Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel. | |
Modifică date / text  | |
Clorura de sodiu (denumită impropriu și sare de bucătărie) este sarea sodiului cu acidul clorhidric și are formula NaCl. Clorura de sodiu se obține prin reacția dintre acidul clorhidric și hidroxidul de sodiu.
Proprietăți fizice
Este o substanță solidă, ionică, cristalină (structură cubică cu fețe centrate); punctul de fierbere este 1413°C iar punctul de topire 801°C. Este solubilă în apă - 359 g/l la 20°C și 391 la 100°C . Sarea este higroscopică.
Densitatea sării este 2,165 g/cm3 (toate datele se referă la sarea pură). Duritatea sa este de 2,5 pe scara Mohs, adică între gips și calcit.
Rezistența la compresiune variază în funcție de încărcarea probei, formă, structură cristalină, stratificații etc. Din probele executate se constată[necesită citare]:
- Limita de elasticitate (sarcina, în kgf/cm2, până la care sarea se comportă ca un material elastic) este de 15–25 kgf/cm2.
- Limita deformațiilor plastice de la 25 la 100 kg/cm2: sarea se comportă ca un material plastic, dar deformațiile sunt foarte mici. Această zonă se numește regim al deformațiilor plastice mici.
- Limitele deformațiilor plastice mari cuprinse între 100kgf/cm2 și ruperea probei.
Rezistențe mecanice, tracțiunea, forfecarea și încărcarea arată valori foarte variate pentru calitatea sării. Astfel, pentru rezistența la tracțiune, valoarea medie este de 18 kgf/cm2 — cu 9,4 pentru sarea albă, 16,2 pentru cea vărgată și 28,5 pentru cea vânătă.
Densitatea soluțiilor apoase
| NaCl, wt% | Teq, °C | ρ, g/cm3 | n | η, mPa·s |
|---|---|---|---|---|
| 0 | 0 | 1.002 | ||
| 0.5 | −0.3 | 1.0018 | 1.3339 | 1.011 |
| 1 | −0.59 | 1.0053 | 1.3347 | 1.02 |
| 2 | −1.19 | 1.0125 | 1.3365 | 1.036 |
| 3 | −1.79 | 1.0196 | 1.3383 | 1.052 |
| 4 | −2.41 | 1.0268 | 1.34 | 1.068 |
| 5 | −3.05 | 1.034 | 1.3418 | 1.085 |
| 6 | −3.7 | 1.0413 | 1.3435 | 1.104 |
| 7 | −4.38 | 1.0486 | 1.3453 | 1.124 |
| 8 | −5.08 | 1.0559 | 1.347 | 1.145 |
| 9 | −5.81 | 1.0633 | 1.3488 | 1.168 |
| 10 | −6.56 | 1.0707 | 1.3505 | 1.193 |
| 12 | −8.18 | 1.0857 | 1.3541 | 1.25 |
| 14 | −9.94 | 1.1008 | 1.3576 | 1.317 |
| 16 | −11.89 | 1.1162 | 1.3612 | 1.388 |
| 18 | −14.04 | 1.1319 | 1.3648 | 1.463 |
| 20 | −16.46 | 1.1478 | 1.3684 | 1.557 |
| 22 | −19.18 | 1.164 | 1.3721 | 1.676 |
| 23.3 | −21.1 | |||
| 23.7 | −17.3 | |||
| 24.9 | −11.1 | |||
| 26.1 | −2.7 | |||
| 26.28 | 0 | |||
| 26.32 | 10 | |||
| 26.41 | 20 | |||
| 26.45 | 25 | |||
| 26.52 | 30 | |||
| 26.67 | 40 | |||
| 26.84 | 50 | |||
| 27.03 | 60 | |||
| 27.25 | 70 | |||
| 27.5 | 80 | |||
| 27.78 | 90 | |||
| 28.05 | 100 |
Notă: ρ e densitatea, n e indice de refracție la 589 nm, η e viscositatea, toate la 20 °C; Teq e temperatura de echilibru între două faze: gheață/soluție lichidă pentru Teq < 0–0.1 °C și NaCl/soluție lichidă pentru Teq above 0.1 °C.
Electroliza
Electroliza soluției
Electroliza unei soluții de clorură de sodiu (soluție denumită și saramură) este un procedeu foarte folositor în industrie, deoarece, în urma acestei reacții se obține soda caustică, după reacția:
- 2 NaCl + 2 H2O → 2 NaOH + H2 + Cl2
În România, astfel s-a produs sodă caustică.
Electroliza topiturii
Făcându-se electroliza unei topituri, se pot obține elementele chimice din care este compusă sarea de bucătărie: sodiu și clor.
- 2 NaCl → 2 Na + Cl2
Vezi și
Referințe
Legături externe
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Clorură de sodiu
- Sarea, Timpul și Omul Arhivat în , la Wayback Machine.
- Exploatarea sării în Dacia romană
- Exploatarea sării în spațiul carpato-dunărean în perioada post-romană și cea a marilor migrații
- Exploatarea tradițională a sării în Transilvania
- Oamenii sării – în căutarea aurului alb, 25 septembrie 2011, Maria Olaru, Descoperă
- Povestea sării din bucate, 13 august 2007, Lucian Vasilescu, Descoperă
- Valea aurului alb - Marsal Arhivat în , la Wayback Machine., 29 noiembrie 2006, Dorin Marian, Revista Magazin
- Mărturii despre sare, 14 septembrie 2005, Anna Borca, Jurnalul Național
- Sarea de masa, iodata sau neiodata ?, 23 iulie 2012, Teodor Dănălache, CrestinOrtodox.ro
- Densitatea soluțiilor de sare
| |||||||||||
