Ebraica biblică arhaică

Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă.
Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.

Subiecte Orientul Antic

Regiuni și state
Cornul abundenței Mesopotamia Imperiul Akkadian Asiria Babilonia Imperiul Neo-Asirian Noul Imperiu Babilonian Sumer Egipt Egiptul Antic Imperiul Persan Imperiul Ahemenid Elam Mezi Anatolia Hitiți Hurieni Statele Siro-Hitite Urartu Levant Israelul antic Fenicia
Perioade arheologice
Cronologia Orientului Antic^⁠(d) Epoca Bronzului Colapsul epocii bronzului^⁠(en)^[traduceți] Epoca Fierului
Limbi
Akkadiană Aramaică Asiriologie^⁠(d) Scriere cuneiformă Elamită Ebraică Hitită Huriană Feniciană Sumeriană Urartiană^⁠(d)
Literatură
Literatură mesopotamiană^⁠(d) Texte hitite^⁠(d) Literatură sumeriană
Mitologie
Babiloniană Mitologie hitită Mesopotamiană Egipteană
Alte subiecte
Leagănul civilizației Legea asiriană^⁠(en)^[traduceți] Astronomia Babiloniană Legea babiloniană^⁠(en)^[traduceți] Matematica babiloniană Legea cuneiformă^⁠(en)^[traduceți] Istoria Orientului Mijlociu
v d m

Ebraica biblică arhaică a fost o limbă în uz în vechiul Israel între secolele al X-lea și al VI-lea înainte de Hristos, interval care corespunde cu perioada Regilor din istoria evreiască pînă la exilul babilonian.

Limba s-a păstrat în textele biblice: Tanahul (Vechiul Testament), în special Tora (Cărțile lui Moise), și Cîntarea Deborei (Judecători, 5). Se mai numește ebraica veche sau paleo-ebraică.