Legătură sigma

legătură σ între doi atomi : localizarea densității electronului

Legătura sigma (notată adesea cu simbolul σ) este cel mai puternic tip de legătură covalentă.[1][2] Legăturile se acest tip se formează prin suprapunerea frontală între orbitali atomici. Este definită cel mai simplu pentru moleculele diatomice și este simetrică în ceea ce privește rotația liberă în jurul axei legăturii. Prin definiție, formele comune ale legăturii sigma sunt s+s, pz+pz, s+pz și dz2+dz2 (unde z reprezintă axa legăturii sau axa internucleară).[3] Teoria cuantică indică, de asemenea, că orbitalii moleculari (OM) de simetrie identică se amestecă sau se hibridizează. Ca o consecință a hibridizării în cazul moleculelor diatomice, orbitalii moleculari s+s și pz+pz devin amestecați.

Referințe

  1. ^ Moore, John; Stanitski, Conrad L.; Jurs, Peter C. Principles of Chemistry: The Molecular Science. 
  2. ^ Keeler, James; Wothers, Peter (mai 2008). Chemical Structure and Reactivity (ed. 1st). Oxford: OUP Oxford. pp. 27–46. ISBN 978-0199289301. 
  3. ^ Clayden, Jonathan; Greeves, Nick; Warren, Stuart (martie 2012) [2002]. Organic Chemistry (ed. 2nd). Oxford: OUP Oxford. pp. 101–136. ISBN 978-0199270293. 

Vezi și

 Acest articol din domeniul chimiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.


v  d  m
Legături chimice
Teorie
Orbital atomic (Metoda legăturii de valență) • Orbital molecular (Metoda orbitalilor moleculari • CLOA) • Ordin de legătură • Teoria RPESV • AntilegăturăAromaticitate (Regula lui Hückel) • ValențăCovalențăConjugareHapticitateHiperconjugareHibridizareHipervalență • Rezonanță
Forțe intramoleculare
„Puternice”
După simetrie
Legătură sigma (σ) • Legătură pi (π) • Legătură delta (δ) • Legătură phi (φ)
După ordin
Altele
Forțe intermoleculare
„Slabe”
Forță de dispersie London • Legătură dipol-dipol
Altele
Legătură de hidrogen • Legătură necovalentă
Ruperea legăturilor