Tăuții-Măgherăuș

Acest articol se referă la localitatea Tăuții-Măgherăuș, județul Maramureș. Pentru alte sensuri, vedeți Tăuți (dezambiguizare).
Tăuții-Măgherăuș
Miszmogyorós
—  oraș  —
Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș
Primăria orașului Tăuții-Măgherăuș
Stemă
Stemă
Tăuții-Măgherăuș se află în România
Tăuții-Măgherăuș
Tăuții-Măgherăuș
Tăuții-Măgherăuș (România)
Poziția geografică
Tăuții-Măgherăuș se află în Județul Maramureș
Tăuții-Măgherăuș
Tăuții-Măgherăuș
Tăuții-Măgherăuș (Județul Maramureș)
Poziția geografică
Coordonate: 47°40′4″N 23°28′20″E ({{PAGENAME}}) / 47.66778°N 23.47222°E

Țară România
Județ Maramureș

SIRUTA106461

ReședințăTăuții-Măgherăuș[*]
Componență
Tăuții-Măgherăuș[*]
Băița
Bozânta Mare
Bușag
Merișor
Nistru
Ulmoasa

Guvernare
 - primar al orașului Tăuții-Măgherăuș[*]Dumitru Marinescu[*][1] (PNL, octombrie 2020)

Populație (2021)
 - Total8.463 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal437345

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Poziția localității Tăuții-Măgherăuș
Poziția localității Tăuții-Măgherăuș
Poziția localității Tăuții-Măgherăuș
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tăuții-Măgherăuș (în maghiară Miszmogyorós) este un oraș în județul Maramureș, Transilvania, România, format din localitățile componente Băița, Bușag, Nistru și Tăuții-Măgherăuș (reședința), și din satele Bozânta Mare, Merișor și Ulmoasa.

Localitatea are o populație de 7.136 locuitori (2011) și a fost declarată oraș prin Legea nr. 83/2004, împreună cu alte trei comune din județul Maramureș: Șomcuta Mare, Săliștea de Sus și Ulmeni.[2]

În componența orașului intră și satele Băița, Bozânta Mare, Bușag, Merișor, Nistru și Ulmoasa.

Istoric

Prima atestare documentară: pentru Tăuți: 1440 (Thotfalw); pentru Măgherăuș: 1490 (Monyoros)[3], în 1493 Kysmonyoros și Naghmonyoros (Măgherăușul Mare, Măgherăușul Mic), în 1750 Magyaros.

Localitatea Tăuții-Măgherăuș a fost de-a lungul istoriei proprietatea mai multor familii nobiliare maghiare. În 1608, prințul transilvanean Gabriel Báthory a donat Măgherăușul lui György Szirmai. În 1642 așezarea a intrat să facă parte din moșia Forestszáda și, în același timp, din Cetatea Satu Mare.

Tăuții-Măgherăuș este o veche așezare românească, în primul recensământ al Regatului Ungariei din 1880 fiind doar un sătuleț cu 347 de locuitori, dintre care 268 erau etnici români, 65 maghiari și 14 din alte etnii.[4]

După Tratatul de la Trianon localitatea Tăuții-Măgherăuș face parte din Regatul României, și intră în componența Județului Satu-Mare. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, ca urmare a Dictatului de la Viena din 1940, Tăuții-Măgherăuș face parte iarăși din Ungaria, revenind parte a României în 1945.

Etimologie

Etimologia numelui localității: Din n. grup tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + Măgherăuș (< top. magh. Monyorós < subst. magh. mogyorós „plin de aluni" < magh. mogyoró „alun”, Kisch).[5]

Demografie



Componența etnică a orașului Tăuții-Măgherăuș

     Români (76,39%)

     Maghiari (8,65%)

     Alte etnii (1,26%)

     Necunoscută (13,69%)


Componența confesională a orașului Tăuții-Măgherăuș

     Ortodocși (67,08%)

     Romano-catolici (8,26%)

     Reformați (3,02%)

     Greco-catolici (2,75%)

     Penticostali (1,36%)

     Alte religii (2,54%)

     Necunoscută (14,98%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Tăuții-Măgherăuș se ridică la 8.463 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 7.136 de locuitori.[6] Majoritatea locuitorilor sunt români (76,39%), cu o minoritate de maghiari (8,65%), iar pentru 13,69% nu se cunoaște apartenența etnică.[7] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (67,08%), cu minorități de romano-catolici (8,26%), reformați (3,02%), greco-catolici (2,75%) și penticostali (1,36%), iar pentru 14,98% nu se cunoaște apartenența confesională.[8]

Politică și administrație

Orașul Tăuții-Măgherăuș este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Dumitru Marinescu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[9]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal7       
Coaliția pentru Maramureș5       
Partidul Mișcarea Populară1       
Uniunea Democrată Maghiară din România1       
Partidul Ecologist Român1       

Manifestări tradiționale locale

Flori de Sânzâiene (obicei folcloric; luna iunie).

Monumente istorice

  • Biserica romano-catolică „Sf. Lorinc” (1875);
  • Biserica reformată (sec. XIV-XV);
  • Casa Maniu (1920-1930);
  • Biserica „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (1815);
  • Școala Românească (1885-1890);
  • Biserica ortodoxă „Sf. Apostoli Petru și Pavel” (1560-1830).

Arii naturale protejate (de interes național)

  • Arboret de castan comestibil (Legea 5/2000).

Transport

Pe teritoriul orașului Tăuții-Măgherăuș se află Aeroportul Internațional Baia Mare, înființat în anul 1964, extins în perioada 1977-1979 și declarat aeroport internațional la data de 21 aprilie 2008.

Personalități

  • Miklos Tothfalusi-Kis (în maghiară Misztotfalusi Kis Miklos) (1650-1702), tipograf maghiar.

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ Legea nr. 83/2004 pentru declararea ca orașe a unor comune, publicat în Monitorul oficial, Partea I nr. 310 din 7 aprilie 2004
  3. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
  4. ^ „copie arhivă” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  5. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  8. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  9. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
Tăuții-Măgheruș în Harta Iosefină a Transilvaniei

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tăuții-Măgherăuș
  • Orașul încropit din șapte sate vrea să redevină comună, 7 mai 2010, Viorel Ilișoi, Jurnalul Național


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Maramureș
Reședința
Baia Mare (123.738 loc.)
Stema judeţului Maramureş
Municipii
Sighetu Marmației (37.640 loc.)
Orașe

Baia Sprie (15.476 loc.) · Borșa (27.611 loc.) · Cavnic (4.976 loc.) · Dragomirești (3.213 loc.) · Săliștea de Sus (4.893 loc.) · Seini (8.987 loc.) · Șomcuta Mare (7.565 loc.) · Târgu Lăpuș (11.744 loc.) · Tăuții-Măgherăuș (7.136 loc.) · Ulmeni (7.270 loc.) · Vișeu de Sus (15.037 loc.)

Comune

Ardusat · Ariniș · Asuaju de Sus · Băița de sub Codru · Băiuț · Bârsana · Băsești · Bicaz · Bistra · Bocicoiu Mare · Bogdan Vodă · Boiu Mare · Botiza · Budești · Călinești · Câmpulung la Tisa · Cernești · Cicârlău · Coaș · Coltău · Copalnic-Mănăștur · Coroieni · Cupșeni · Desești · Dumbrăvița · Fărcașa · Gârdani · Giulești · Groși · Groșii Țibleșului · Ieud · Lăpuș · Leordina · Mireșu Mare · Moisei · Oarța de Jos · Ocna Șugatag · Oncești · Petrova · Poienile de sub Munte · Poienile Izei · Recea · Remetea Chioarului · Remeți · Repedea · Rona de Jos · Rona de Sus · Rozavlea · Ruscova · Sarasău · Satulung · Săcălășeni · Săcel · Sălsig · Săpânța · Strâmtura · Suciu de Sus · Șieu · Șișești · Vadu Izei · Valea Chioarului · Vima Mică · Vișeu de Jos

Sate
Sate din județul Maramureș